Sistemul de învățământ. Același de zeci de ani
Băi deci totul a plecat de la un articol intitulat “’Părinți străluciți, profesori fascinanți’ – Augusto Cury”, de pe blogul lui gothik12. Citește articolul că e foarte interesant.
Mă rog, să revin la ce vreau eu să spun prin articolul ăsta.
Dintotdeauna am crezut că sistemul de învățământ e greșit. Da, cu toții zicem asta. Dar nu am fost niciodată genul de om care să spună “vreau să se dărâme / să ia foc școlile”. Din contră, mereu am crezut că școlile sunt bune. Înveți ceva excelent de la ele. Multe lucruri frumoase, grozave.
Ca să înțelegi mai bine. Să spunem că ție-ți place să gătești. Să faci mâncare. Eh, cum ar fi dacă în fiecare zi te-ai trezi și te-ai duce la școală să înveți să gătești? Nu te-ai duce de plăcere la școală? Cu siguranță! Același exemplu îl pot da pe orice domeniu dorești! Răspunsul va fi același.
DAR, cu toate astea, noi ne ducem la școala să învățăm multe lucruri inutile (sau cel puțin așa credem noi). Câțiva ani în urmă credeam că matematica e inutilă. Că nu ne trebuie nouă derivate, integrale, matrici, limite, etc. Well, corect, nu ne trebuie, dar dacă încerci să vezi “the big picture” o să vezi că toate sunt interconectate și toate ne trebuie!
Deci da, ne trebuie matematica. Ne trebuie tot felul de exerciții. Că fără ele nu ne-am putea dezvolta logica, nu ne-am putea dezvolta partea de “real” și n-am putea niciodată să ajungem ingineri sau mai știu eu ce altă profesie, pe viitor.
Deci e bună școală. Foarte bună! Păcat de oamenii care ne predau informațiile!!!
Da! Ei sunt de vină! Și nu mai ține faza cu “dacă vrei să înveți, înveți oriunde”. Că dacă mă duc la nepotul meu de 3-4 ani, căruia îi place la nebunie să bată cu ciocanul, să umble cu șurubelnița, etc, și mă impun, și încep să țip la el “nu așa se face, ci altfel!”, sau dacă încep să fac mișto de el, și după aia să-i arăt cum se face, pe un ton plictisit și scârbos, cu siguranță n-o să-i placă și cu siguranță o să plece de lângă mine.
DAR, cu toate astea, tot va face ce-i place, dar de unul singur!! Nu-mi va mai cere ajutorul, că va considera că poate și fără mine. Mai greu, dar mai bine fără ajutorul meu de expert oferit în acel mod, decât cu el!
Problema e că ei nu ne explică de ce e bună școala și de ce trebuie s-o facem. Ar trebui să existe o materie special creată pentru asta.
Materie care să ne arate imaginea de ansamblu, imaginea finală, și care să ne facă să înțelegem DE CE e bine să învățăm și DE CE e bine să încercăm să fim cei mai buni din clasă!
Și ar mai trebui inventată o materie. Una care să nu se noteze cu note, ci cu abilități! Proful să noteze fiecare elev în parte în funcție de ce e el mai bun.
Și așa, la final, fiecare elev va vedea la ce e mai bun. Și îi va fi mult mai ușor să-și descopere / găsească talentul nativ!
Și așa va ști ce să urmeze. Va ști la ce cursuri să ia parte și va ști pe ce să se axeze. Când sunt mici profii vor ști unde să-l ghideze, și când sunt mari vor ști singuri pe ce cale s-o ia.
Asta combinat cu profesori care-și predau materie bine, și care s-o facă plăcută pentru elevi, ne dă un sistem de învățământ ideal, aproape perfect!
De-aia mulți care după ce termină un liceu nu știu ce să facă mai departe. Pentru că nu știu la ce sunt buni! Pentru că nimeni n-a avut grijă de ei să le scoată în evidență punctele forte și să le arate o cale. Pentru asta există profesori! Pentru asta sunt plătiți! Pentru ca să lase elevi cu un liceu terminat pe-afară, neștiind la ce sunt buni!
Cu siguranță că acest sistem va avea probleme, dar sunt sigur că tot e mai bun decât al nostru, care chiar dacă de zeci de ani NU DĂ ROADE, tot pe același sistem prost gândit ne educăm și copii din ziua de azi!
2 comentarii
25-February-2011 22:06
La noi as putea spune ca exista o astfel de materie de care spuneai tu, religia. Rareori ne preda, mai mult stam de vorba despre tot ce se mai petrece prin lume trebuie doar sa asculti si te vei atasa repede de ceea ce zice. E adevarat ca profu’ mai exagereaza, dar in rest e chiar de treaba. Si mai are si experiente trecute de cand a fost profesor pe la universitati si scoli chiar bune pe atunci. Nici nu pricep de ce s-a oprit la o amarata de scoala generala… oricum, norocul meu.
Dar inafara de el si de profa de mate care este ceva mai severa, dar ai ce invata de la ea, ce sa mai zici?! Peste tot vezi numai profesori carora le pasa doar de salariu lor. Cum sa mai pricepi ceva de la ei, ca de asta au ajuns atatia pe drumuri!
6-May-2011 21:02
Dintr-o perspectiva oarecare a unui fecior de cadru didactic ce se apropie de pensionare, am invatat multe lucruri in viata. Unul dintre cele mai importante e ca niciodata nu trebuie sa te faci profesor pentru salariu, in oricare parte a lumii te vei afla vreodata. Din punctul asta de vedere, e cu siguranta cea mai prosta platita slujba. Vreodata.
Insa… Este o mica problema. Florin cu siguranta isi aminteste magnificile discutii pana la 6 dimineata, cand dezbateam problematici diverse. Printre care, si cea a invatamantului. Si i-am explicat, clar, ca poate unii profesori nu sunt de vina pentru faptul ca s-au delasat si au scazut ca valoare. Ci doar au observat un dezinteres crescand din partea elevilor si o lipsa de raspuns din partea lor. N-au mai inteles si, intr-un final, au incetat sa le mai pese. E foarte dureros pentru cei care inca sunt interesati si au de-a face cu un asemenea profesor la clasa… Personal, am trauma asta in fiecare ora de matematica cu “iubitul” meu profesor de mate. Dar mi-au fost deschisi ochii si am priceput ca cel mai bine e ca, daca vrei ceva, muncesti pentru acel ceva, cum poti tu mai bine. Daca vei cere ajutorul, cu siguranta ti se va da (din partea unui cadru didactic).