Se baga trilioane intr-un robot prost ca noaptea care doar repeta ce-a citit si el pe undeva. Nici macar contextul nu-l intelege bine. Vai de el.
Dar nu se baga niciun dolar in plus in educarea oamenilor.
Si dupa ne plangem ca oamenii sunt prosti. Ca oamenii is needucati. Ca oamenii se omoara intre ei. Ca ne injuram intre noi. Ca suntem toti corupti.
Dar nimeni nu ne educa. De mici. Parintii is prea ocupati sa fie sclavi pe plantatie, sclavi moderni. Ei se considera destepti, nici nu vad ce sunt de fapt.
Copiii sunt dati altora sa-i educe. Unor oameni super prost platiti. Acesti oameni modeleaza creiere. Sunt echivalentul inginerilor de AI care modeleaza AI-uri. Aia is platiti cu milioane de dolari sa modeleze o gasca de AI care consuma energie electrica echivalentul a cateva tari mari. Dar profesorii care modeleaza super creiere is platiti cat sa-si cumpere o paine.
Ce sa zicem, suntem o super specie. Ne impuscam intre noi, ne batem joc de copiii care se nasc cu super potential, si bagam toti banii aia inspre a educa o gasca de robot care consuma energie in draci sa repete ce-a citit, fara sa inteleaga contextul.
Ok, da, we’re not there yet. Dar hei, cand o sa bagam sute de trilioane de dolari, o sa-l aducem sa fie un pic mai destept.
Dar daca am baga banii aia inspre a educa generatiile urmatoare, oare ce s-ar intampla?
Bagam bani in roboti si in armament. Si lasam copiii sa se educe singuri, nu-i modelam nicicum. Si nu, invatamant facut de profesori platiti fix cat sa-si permita o paine, nu e invatamant. Sunt doar niste oameni super slabi pregatiti (pt ca niciun om super inzestrat nu ar munci pe aproape gratis) care din obligatie se fac si ei ca educa.
Iar aici s-a aprins beculetul la mine. Toate intrebarile mele, toate nedumeririle mele, acum au capatat un raspuns.
A compara poporul roman cu un copil raspunde la toate intrebarile.
Poza de mai jos, definitia din DEX de la cuvantul “egocentric” spune totul. Totul despre ceva “tanar”. Fie un copil, fie un popor tanar.
E greu sa cresti un copil. E foarte greu sa-l intelegi. Un copil e egocentric, se crede “centrul universului”, “buricul pamantului”. E neascultator, face numai cum vrea el. E needucat, se duce in parc si toarna nisip in capul altor copii. Se bate cu alti copii. Fura jucariile altor copii chiar din mainile lor. Arunca apa, mancare, orice unde vrea el. Plange cand vrea, urla cand vrea, face tantrum unde vrea, cand vrea. Se pune pe jos in supermarket facand un tantrum. Stabilesti ca mergeti cu avionul, iar cand ajunge la aeroport la imbarcare se pune in fund si spune ca vrea acasa. Multe si multe alte exemple.
FIX la fel e si un popor tanar. FIX la fel e si poporul roman.
In trafic ti se taie calea ca tu esti mai putin important ca celalalt. Daca si tu esti prost educat (sau ma rog, daca si tu faci parte dintr-un popor tanar, cu o cultura tanara) exista o sansa sa-i faci vreun semn, sa-l claxonezi, sa-l sicanezi in trafic. Si exista sansa sa se dea celalalt jos la tine si sa te ia la bataie. FIX ca 2 copii.
Popular se spune ca oamenii de genul sunt prost educati sau prost crescuti. E MULT mai usor sa gasesti o scuza si sa pleci mai departe, decat sa intelegi cu adevarat ce se intampla.
Toti avem joburi, toti avem alte treburi de facut, nimeni nu are timp liber sa filosofeze. Daca am filosofa mai mult am intelege ca de fapt nimeni nu e prost crescut, ci facem parte dintr-un popor tanar, si acest popor e fix la stagiul unui copil de 3 ani.
Ce-i drept, Romania exista de putin peste 100 ani. Avem doar 100 ani ca si popor. La nivel inalt, probabil 100 ani pentru un popor inseamna 1 an pentru un om.
Deci poporul roman e echivalentul unui copil de 1 an.
E la fel de neintelegator si, la prima vedere, de prost crescut.
Un copil de 1 an nu e dezvoltat inca sa se comporte in societate ca un adult.
Asa cum nici poporul roman nu e dezvoltat sa se comporte in societate “cum trebuie”.
Iar “cum trebuie” – nu am de unde sa va zic sau sa inteleg ce inseamna asta. Pentru ca sunt roman, si pentru ca educatia mea in societate e fix ca educatia unui copil de 1 an.
Si cum unii copii sunt mai linistiti iar altii sunt mai energici, asa si romanii, unii sunt mai batausi in trafic, altii sunt mai linistiti in trafic.
Nu exista roman prost crescut si roman bine crescut. Exista doar “mai linistit” si “mai energic”
Intelegand lucrurile astea, facand aceasta comparatie, sper ca-mi va oferi o pace legata de ce se intampla in jur. Sper sa pot sa-i accept pe ceilalti asa cum sunt, mai “energici”. Sper ca ma pot accepta pe mine asa cum sunt, fara sa mai pun asa multa presiune pe “de ce nu sunt si eu mai ….“.
Acum asta nu inseamna ca gata, daca suntem un popor tanar, trebuie sa ramanem la stadiul de “mai energici”. Asa cum unii copii ajung adulti “faini” iar alti copii ajung mai putin faini, asa si noi trebuie sa ne educam sa devenim oameni mai faini, dar sa intelegem si unde traim, intre ce oameni traim.
Asa cum copiii copiaza ce vad in jur (in special copiaza comportamentul altor copii din jurul lor), asa si adulti “se dau dupa cei din jur”. Concluzia e ca noi (ca indivizi) trebuie sa ne vedem de educatia noastra, sa fim mai buni, chiar daca nu avem multe exemple in jur. Iar cand indeajuns de multi vom face asta, si ceilalti se vor da dupa noi. Si asa “creste” poporul. Dar pana atunci, cel mai important e sa nu avem asteptari prea mari de la un popor tanar. Sa nu se suparam cand ni se mai toarna nisip in cap sau cand ni se fura jucariile sau cand ne trezim ca ne ia vreunul la bataie, fara ca noi sa fi facut ceva anume. Asa e cand traim intr-o natie tanara.
Si nu, sa ne mutam in afara Romaniei nu e deloc o solutie. E ca si cum ai lua un copil de 3 ani, si in loc sa-l dai la gradinita l-ai da la clasa I. Sau sa iei un copil de 6 ani sa-l dai la facultate. Locul lui nu e acolo. Nu e indeajuns de pregatit pentru asa ceva. Nu se va simti “de-acolo”. De-aia se vorbeste de rau de noi prin Vest. Pentru ca noi avem o anumita cultura (ca sa n-o numesc educatie ) iar cei din Vest au alta cultura. Si se duce romanul de 2 ani intre germanul de 20 de ani si incepe sa-i toarne nisip in cap. Iar germanul vazand romanul ca avand tot 20 de ani, nu intelege de ce se comporta asa.
Hai sa ne uitam la altii, hai sa incercam sa invatam de la altii, dar hai sa stam unde ne e locul. Ca nu ne va fi bine nici noua sa traim printre ce nu intelegem, si nici lor cu noi pe cap.
Sunt 2 tabere. Unii muncesc ca sa traiasca. Altii traiesc ca sa munceasca.
Problema e ca aceste 2 tabere nu se inteleg unele pe altele, nici macar nu stiu ca exista 2 tabere.
Daca faci parte din categoria celor ca muncesc ca sa traiasca e posibil sa nu intelegi de ce unii oameni trag prea mult pentru bani, chiar cu sacrificarea altor lucruri (viata sociala, familie, sanatate, etc). Mai rau, consideri ca e rau sa tragi pentru bani atat de tare. Din perspectiva ta (a celui care munceste ca sa traiasca) tu vezi doar ca “ceilalti” trag ca nebunii pentru bani, cand ei trag pentru altceva, banii doar vin celor care construiesc.
Daca faci parte din categoria celor care traiesc ca sa munceasca, e posibil sa nu intelegi de ce unii oameni par ca nu vor sa munceasca, sa “evolueze”. Mai rau, consideri ca e rau sa nu “muncesti” – chiar daca si ei muncesc, doar ca tu nu consider aia “munca”. Din perspectiva ta (a celui care traieste ca sa munceasca) tu vezi doar ca “ceilalti” nu vor sa munceasca, freaca menta pe joburi foarte usoare, pe care orice robot ar putea sa le faca. Nu intelegi de ce cineva nu vrea sa construiasca ceva, si aleg sa frece menta pe un job usor.
Si eu eram (sunt?) unul din oamenii care nu vedeau ca exista 2 tabere. M-am prins recent de asta si incerc sa nu mai judec, incerc sa inteleg cealalta tabara. Si mai presus de orice, incerc sa-i fac constienti si pe ceilalti de faptul ca exista 2 tabere, si ca viata ar fi mai frumoasa daca i-am intelege si pe ceilalti, in loc sa-i judecam.
Asta cu judecatul, dinspre mine spre ceilalti nu consider ca ma afecteaza prea tare. In sensul ca nu intelegeam de ce ceilalti fac ceva intr-un anumit mod, dar eram nepasator si treceam mai departe – sau poate ca ma insel! In schimb m-a afectat (clar inca ma afecteaza destul de tare) dinspre ceilalti inspre mine. In sensul ca ceilalti nu inteleg de ce fac lucrurile intr-un anumit mod, au anumite asteptari de la mine, pe care eu nu le pot indeplini. Si de aici ies conflicte. Ori eu incerc sa le indeplinesc, cu sacrificiul sanatatii mele mintale.
Din punctul meu de vedere, aceste 2 tabere au anumite trasaturi.
Cei din categoria “Muncesc ca sa traiesc”:
Ei par ca nu vor sa munceasca.
De obicei au job-uri prost platite.
De obicei stau foarte mult timp “pe loc”, adica pe acelasi job sau in acelasi punct al carierei.
De obicei au multi ani “experienta”/in munca, dar deloc experienta.
Nu se pot culca linistiti daca in ziua respectiva n-au trait o experienta (fie ea plimbat, iesire in parc, iesire la mall, shopping, supermarket, facut cumparaturi, iesit la o bere/suc/cafea, conversat cu lumea, o plimbare la mare/munte, vacante, etc)
Daca trece mult timp fara genul de experiente de mai sus, intra in depresie (mult spus, dar pe-acolo).
E obositor pentru ei daca-i pui la munca, gen sa-si creeze un plan pe termen lung (ani, zeci de ani poate), si sa inceapa sa puna cate-o caramida sau o pietricica acolo, in fiecare zi, putin cate putin, sa persevereze ani de zile. Repet, ei nu traiesc ca sa munceasca, ei muncesc ca sa traiasca. Munca e doar un mijloc ca sa-si satisfaca dorintele lor propriu zise.
Ei se duc in vacante pentru experienta, ca sa “vada”, ca sa “faca”. Fiecare ban cheltuit trebuie sa fie cu scopul de-a mari experienta, de-a face mai multe, de-a vedea mai mult. Ei se duc in vacanta sa “evadeze” de la munca pentru un scurt timp.
Cei din categoria “Traiesc ca sa muncesc”:
Ei vor sa contribuie cu ceva la lumea in care traiesc.
Vor sa simta ca un grup de oameni folosesc ceva ce ei au creat.
Ei vor sa creeze.
Cu cat mai multa lume foloseste ce-au creat, cu atat dorinta lor de-a crea creste si mai mult.
Nu se pot pune la somn daca in ziua respectiva n-au contribuit cu ceva la o creatie (de obicei pe termen lung, nu neaparat creezi ceva nou in fiecare zi, dar mai pui o caramida la ceva pe termen lung)
Daca trece mult timp in care n-au contribuit la ceva in folosul altor oameni, intra in depresie (la fel ca mai sus, mult spus, dar pe-acolo)
E obositor (sugator de energie, depresiv chiar) pentru ei sa faca ceva din tabara cealalta (shopping, iesit la bere, plimbare, mare/munte/vacante, etc)
Ei se duc in vacante pentru liniste, relaxare, reincarcare. Eventual sa doarma toata ziua, preferal intr-un sezlong pe plaja sau pe munte. Dar in liniste, si fara vizitat, umblat, vazut, experimentat. Ii doare fix in pix de banii pe care-i dau, scopul vacantei e sa se reincarce, ca sa se poata reintoarce la munca.
O notita. A crea ceva, a pune o caramida in fiecare zi, inseamna a crea ceva pentru ceilalti. Nu pentru ei! Ei vor sa creeze ceva care sa-i ajute pe altii, nu pe ei!
In final, nu e nimic in neregula cu niciunul din ei. Doar ca lumea ar fi un loc mai bun daca ne-am intelege intre noi, daca am intelege trasaturile fiecarei tabere si daca am sti in ce tabara este fiecare, in special cei apropiati.
Cele mai triste experiente sunt cand persoane din tabere diferite se duc intr-o vacanta la comun, si “leaderul” vacantei propune doar chestii din tabara lui, iar cei din tabara opusa urmeaza fara pic de placere, cu extrem de multa energie consumata, si cu o parte din sanatatea psihica distrusa. Ajung acasa saracii mult mai rau decat au plecat, ajung acasa cu nevoie sa treaca pe la psiholog, sa se vindece de traumele la care au fost supusi in vacanta.
Nu e ok sa pleci intr-o vacanta si sa te intorci traumatizat de cei apropiati de acolo. Indiferent ca ai 15 ani sau 40 de ani.
Sunt 10.001++ subiecte pe care merita sa le inveti la scoala, chiar si in detrimentul a ceva ce se invata deja. Decat sa ma invete sa calculez cati mii de volti trec printr-un fulger, mai bine sa ma invete cum functioneaza un (robinet cu) termostat. Viata mea ar fi fost mai simpla daca in locul […]
Am inceput sa aud si sa vad termenul asta de IRL cam des in ultimul timp. Initial am zis ca-i un simplu termen gen “brb / be right back / revin imediat ” sau “btw / by the way / apropo” sau o gramada de alti termeni gen IMHO, AKA, GG, GJ, STFU, GTFO, etc […]
Ma uitam adineauri cum un SSD costa in SUA 780 lei iar in RO costa 950 lei. Si-am avut iarasi acea idee “bai dar nu-i corect, noi avem salarii mai mici decat americanii, nu e corect sa coste mai mult, ar trebui sa coste cel mult la fel ca in SUA“. Si parca pentru prima […]
Sau mai bine spus, ce-am realizat/inteles. Ce urmeaza sa spun pare simplu, pare “da ma asa e, da’ tu nu stiai asta?“. Dar cu toate astea, consider ca enorm de multi dintre noi, chiar daca stim asta, procedam gresit (impotriva a ce stim). Anul asta am inteles ca oamenii sunt diferiti si automat si “gusturile” […]
A common issue with a fresh installed OS and development software stack is that all three tools (Xdebug, PhpStorm, PHP-FPM) have their default port set to 9000. This will cause some errors (down below / at the end of article) while trying to debug in PhpStorm. The most simple (and fast) fix is to change […]
Incercam sa-mi imaginez si sa compar cum e acum versus cum era acum cateva sute/mii de ani, cand inca nu existau guverne, parlament, presedinti, administratie, ministere si etc (sau cel putin nu existau ca in forma curenta). Mai concret, ma gandeam la o anumita perioada in istoria omenirii cand s-au construit drumuri. Sau, mai precis, […]
) iar cei din Vest au alta cultura. Si se duce romanul de 2 ani intre germanul de 20 de ani si incepe sa-i toarne nisip in cap. Iar germanul vazand romanul ca avand tot 20 de ani, nu intelege de ce se comporta asa.